Vasile Rîmbu a demisionat din funcția de manager al Spitalului Județean Suceava. Întrebarea este următoarea: care va fi următoarea funcție politică pe care o va ocupă în frumosul nostru oraș?

Vasile Rîmbu a demisionat din funcția de manager al Spitalului Județean Suceava. Întrebarea este următoarea: care va fi următoarea funcție politică pe care o va ocupă în frumosul nostru oraș?

Faptul că Vasile Rîmbu a demisionat m-a luat prin surprindere, cu toate că este cel mai firesc lucru pe care îl putea face în situația actuală.

În anormalitatea zilelor pe care le trăim, normalitatea ne sperie. Astfel, cine ar fi crezut că “Dumnezeu pe pământul din Suceava”, apropiatul Președintelui Consiliului Județean Suceava, și totodată “decoratul” Președintelui României Klaus Iohannis, în speță Vasile Rîmbu va accepta să își depună demisia. Și spun “va accepta’, pentru că sunt sigură că la bază acestei demișii au stat negocieri dure pe funcții publice și bani mulți. Gândiți-va doar ce s-ar întâmplă dacă Rîmbu ar începe să povestească (sau să scrie, după caz) povestea amazoanelor europene.

Nu am îndeletniciri de clarvăzător, dar am vagă impresie că în viitorul foarte apropiat îl vom vedea pe amazonul șef, într-o nouă funcție publică, unde va fi recompensat cu sume cu multe zerouri. Voi ce părere aveți? Care este următoarea instituție publică din Suceava pe care o va conduce?

Concluzionând, niciodată nu am reușit să înțeleg cum managerii unor mari instituții publice (cum este și cazul Spitalului Județean Suceava) sunt atât de săraci în declarațiile de avere și circulă (în teorie) cu mașini atât de vechi. Apropo, când l-ați văzut ultima data pe Mr. Rimbu conducând singură mașină pe care o deține conform declarației de avere, în speță un VW Golf V, având anul de fabricație 2004?

Legendele Mănăstirii Putna. Cum ar fi ales Ştefan cel Mare locul pentru ridicarea lăcaşului de cult

Legendele Mănăstirii Putna. Cum ar fi ales Ştefan cel Mare locul pentru ridicarea lăcaşului de cult

Sunt multe legende care descriu modul în care domnitorul Ştefan cel Mare ar fi ales locul pentru ridicarea mănăstirii Putna. Poate cea mai cunoscută este cea care arată că voievodul „a tras ca arcul dintr-un vârvu de munte ce este lângă mănăstire. Şi unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul în oltariu”.

Mănăstirea Putna, cea mai importantă ctitorie religioasă a lui Ştefan cel Mare, apare în legendele sale în ai multe situaţii. „Se spune astfel că, odată, într-o noapte foarte întunecoasă, pe când Daniil Sihastru se ruga în adâncul chiliei sale de pe valea Viţeului, iar afară se amestecau urletele lupilor cu mormăiturile urşilor, ar fi sosit la el, să-i ceară găzduire, Ştefan-Vodă, care, întorcându-se de la o vânătoare din munţi, s-ar fi rătăcit prin partea locului. (…)La miezul nopţii, pustnicul i-ar fi luat de mână pe Ştefan, ar fi ieşit eu el din chilie şi i-ar fi arătat cu degetul către un anumit loc, întrebîndu-l de trei ori dacă vede ceva într-acolo. A treia oară, vodă i-ar fi răspuns că vede nişte lumini, la care sihastrul a precizat că acelea nu-s lumini ci îngeri şi că locul respectiv este sfânt, drept care, dacă vrea să-i biruie pe vrăjmaşi, trebuie să ridice acolo o mănăstire. Ştefan a făgăduit că va ridica mănăstirea, iar a doua zi si-a strâns oastea împrăştiată prin ţară, a pornit din nou la luptă şi astfel i-a învins pe duşmani. După dobândirea biruinţei, si-a ţinut, desigur, făgăduiala, construind mănăstirea la temelia căreia a poruncit să se zidească „o căldare mare cu galbeni” şi numeroase odoare de aur şi argint, pe care el însuşi le va scoate de acolo când va învia din morţi, „călare pe calul lui şi cu sabia în mână, ţinând-o dreaptă drept în sus”. Tot el va fi acela care va împărţi banii şi odoarele zidite urmaşilor credincioşi faptelor lui, legii şi obştii româneşti”, se aratră pe putna.ro.

Citeste mai mult: adev.ro/q9brgb